În aceste zile mediul înconjurător, sigur și previzibil până nu demult, a devenit pentru noi toți o sursă îngrijorătoare de stres. Ne aflăm într-o situație total necunoscută nouă și pentru că nu avem un trecut familiar la care să ne raportăm, necunoscutul poate însemna pentru noi nesiguranță, panică.

Atunci când experimentăm situații de stres se secretă adrenalină, un hormon de stres cu efect major negativ asupra corpului. Printre multele efecte negative asupra organismului, adrenalina direcționează sângele în mod preferențial către membre, către mâini și picioare. Pentru că, nu-i așa, atunci când suntem în pericol trebuie să fugim sau să luptăm. Și așa, energia care alimenta întreg corpul, organele noastre interne, este mobilizată astfel încât corpul să poată să fugă sau să lupte. Ai mai puțină energie în mediul tău intern pentru creșterea și repararea celulelor, pentru construcția la nivel celular, prin urmare mai puțină energie pentru vindecare.

 Asta se întâmplă în organismul nostru când activăm hormonii de stres. Întreg corpul  funcționează pe starea de supraviețuire.

Dr. Joe Dispenza,  licențiat în științe medicale  și cu vaste cercetări în neuroștiință compară organismul uman aflat în stres cu o situație în care am trăi într-o țară în care 98% din resurse sunt folosite pentru apărare și mai rămân 2% pentru construcția și repararea de drumuri, pentru școli, biblioteci, construcția de locuințe, cultivarea hranei etc. În timp, pe șosele apar gropi care nu sunt reparate, școlile sunt neglijate și prin urmare elevii ajung să învețe mai puțin, nu se mai construiesc locuințe și nu mai este suficientă mâncare pentru populație.

Vi se pare cunoscută situația? Asta se întâmplă la nivel genetic când suntem în stres. Stresul pe termen lung poate fi asociat cu anxietatea, depresia, probleme digestive, pierderea memoriei, insomnie, boli de inimă, cancer, căderea părului…..

Atunci când zilele tale sunt pline de stres, arunci în corpul tău tone de hormoni care te pun pe modul „fugă sau luptă” și toată energia corpului este direcționată spre aceste direcții.

Iar una dintre cele mai importante utilizări ale energiei din corp o are sistemul imunitar. Și acum să gândim logic: câtă energie, resurse, mai  ai în corp, în situații de stres, pentru a împuternici sistemul imunitar să facă față unei eventuale agresiuni din exterior, gen coronavirus?

 

Hormonii de stres opresc sistemul imunitar. Iar în momentul în care începi să oprești sistemul imunitar, corpul tău va fi lipsit de sistemul de apărare împotriva agresiunilor din exterior. Dacă folosești creierul reptilian care secretă adrenalină și menține organismul în starea de fugă sau luptă, atunci oprești sistemul imunitar și dai ocazia acestor microorganisme să se instaleze în corpul tău mult mai ușor.

Când este activat creierul reptilian, gândurile noastre vin de acolo și nu din zona de calm, de pace, de liniște. Și întreaga noastră zi este contaminată de acele gânduri automate care creează o realitate plină de frici sau lupte. Și acolo unde este atenția ta, acolo este energia ta, acolo este realitatea ta.

Într-o  zi  avem, în medie, 60-70.000 de gânduri și 90% sunt din zilele precedente. Iar atunci când avem aceleași gânduri, facem aceleași alegeri. Când facem aceleași alegeri, avem aceleași comportamente. Când avem aceleași comportamente, avem aceleași experiențe. Când avem aceleași experiențe, trăim  aceleași emoții, aceleași sentimente- care la rândul lor ne creează,  din nou, aceleași gânduri.

Cum putem administra mai bine stresul?

Există multe modalități de a ajuta creierul să atenueze simptomele anxioase, cum ar fi psihoterapie, terapie medicamentoasă, meditație, schimbări ale stilului de viață .

O altă modalitate de terapie, care câștigă din ce în ce mai mult teren este  neurofeedback-ul dinamic.

Neurofeedback este o tehnică de învățare care duce la modificări în modelele undelor cerebrale. Pe măsură ce electroencefalograma (EEG) se schimbă, la fel se schimbă și comportamentul nostru.

Neuroștiința a arătat că exercițiul repetitiv al rețelelor neuronale remodelează creierul. Neurofeedback-ul dinamic, numit și neuroterapie, vă permite să remodelați rețelele de stres și anxietate din creier prin exerciții de antrenament cerebral intensiv.

Reducerea stresului implică o schimbare a factorilor de stres, dar acest lucru este, de obicei, în afara controlului nostru. Dacă stă în puterea noastră să modificăm factorii de stres externi, dar, din motive ce tin de inconștient, nu putem face acest lucru, atunci una dintre intervențiile inițiale corespunzătoare ar trebui să fie psihoterapia. Psihoterapia poate fi combinată foarte bine cu Neurofeedback. Putem presupune de exemplu că suntem sub un stres realist și nu am găsit o modalitate de a face față în mod productiv efectelor pe care acest factor de stres le are asupra capacității noastre de a funcționa. Trebuie să găsim un mijloc de a administra stresul într-un mod care ne permite să mergem mai departe, în ciuda stresului.

Stresul ne poate schimba întreaga fiziologie, inclusiv modificarea modelelor undelor noastre cerebrale. Rezultatul poate fi asemănător cu un fel de paralizie a funcționării mentale eficiente. Mintea poate sari de la un subiect la altul, insistând pe probleme greu de administrat, sau poate sări de la un gând la altul și nu se va putea concentra suficient de mult pentru a rezolva constructiv problemele. Unele persoane pot prezenta o combinație a ambelor modele. Scopul Neurofeedback-ului este de ajuta creierul să se auto-regleze, pentru a își dezvolta flexibilitatea mentală, și de a deveni capabil sa producă o stare mentală optimă. Aceasta este, de obicei, o stare de relaxare, conștiență, calm, concentrare, de rezolvare a problemelor în mod eficient.

Atât creierul cât și corpul reacționează la stres. Stresul cronic poate produce modificări patologice în creierul normal și in funcționarea fizio-bio-chimică. Cu ajutorul Neurofeedback-ului dinamic o persoană isi poate învăța creierul sa își schimbe modelele EEG, devenind mai flexibila în capacitatea sa de a găsi starea mentală optimă pentru a se acomoda cerințelor momentului. In acest mod se pot schimba răspunsurile la factorii de stres și se poate optimiza performanța în situații academice, de muncă, atletice și sociale. Este recomandată o abordare combinată intre psihoterapie si neurofeedback pentru a face față stresului și a optimiza performanța. De asemenea, ar trebui subliniat faptul că psihoterapia si neurofeedback-ul constituie doar un aspect al unei abordări globale a îmbunătățirii stilului de viață. Factori ca nutriția, somnul, exercițiul fizic sunt componente adjuvante ale unui program de antrenament. Capacitatea de a se auto-regla, de a optimiza funcționarea creierului, este realizabilă prin antrenament cu Neurofeedback și duce la gestionarea eficientă a stresului din viața de zi cu zi.